Menta (Mentha piperita) este o specie apărută spontan ca hibrid al speciilor izma broașei (Mentha aquatica), izma creaţă (Mentha spicata) şi Mentha longifolia. În ţara noastră este cultivată pe suprafeţe întinse. Vegetează bine pe solurile fertile din lunci cu apa freatică la mică distanţă luto-nisipoase. Este cultivată pe toate continentele.

 

---

CARE SUNT COMPUȘII SĂI BIOLOGIC ACTIVI?

• Menta conţine 0,5-4% ulei volatil, conţinut care variază în funcţie de varietate, provenienţă, condiţii pedoclimaterice și  momentul recoltării (ex. prima recoltare în cel de-al doilea an de vegetaţie dă cel mai bun conţinut de ulei volatil);
• Uleiul volatil are următorii componenţi: mentol, mentolesterii, în special acetatul şi izovalerianatul de mentil, mentona, mentofuranul, alte monoterpene şi mici cantităţi de sesquiterpene;
• Frunzele de mentă mai conţin flavonoide reprezentate de glicozide ale luteolinei, mentozidă, flavone metoxilate lipofile, taninuri, derivaţi polifenolici (acid rosmarinic sau cafeic), triterpene, un principiu amar, substanţe minerale şi proteice, lipide, enzime;
• Mentolul şi acetatul de mentil este predominant în frunzele mature/vârstnice;

CARE SUNT PROPRIETĂȚILE SALE TERAPEUTICE?

• Frunzele şi uleiul volatil de mentă au o acţiune antiseptică, coleretică, anestezic locală, carminativă, datorată mentolului;
• Mentolul determină o relaxare a sfincterului esofagian, cu echilibrarea presiunii între stomac şi esofag (administrat sub formă de infuzie și îndeosebi uleiul volatil);
• Acţiunea spasmolitică este datorată mentolului şi unor componente din uleiul volatil, manifestându-se prin acţiunea de relaxare a musculaturii netede de la nivelul tractului gastro-intestinal;
• Mentolul are de asemenea acţiune anestezică locală, inclusiv analgezică antipruriginoasă;
• Efectul antiemetic al mentei este datorat acţiunii anestezice de la nivelul mucoasei gastrice;
• Taninurile şi mentolul au o acţiune antiseptică; taninurile mai au şi o acţiune antidiareică;
• Flavonoidele au o acţiune coleretică (extrase atât prin uleiul volatil cât şi prin infuzie);
• Uleiul volatil are acţiune antibacteriană, antimicrobiană, antifungică şi foarte activă faţă de virusul herpetic;
• La nivel intestinal, uleiul de mentă stimulează transducţia şi diapedeza substanţelor nutritive, în special a celor lipofile, acţiune care se explică prin creşterea irigării mucoasei și activitatea peristaltismului